Ministerul Educației și Cercetării a publicat luni noaptea, pe 28 iulie, o procedură stufoasă, dar esențială, pentru sistemul de învățământ: constituirea normelor didactice pentru anul școlar 2025–2026. Documentul (LINK), care pune în aplicare măsurile prevăzute de Legea 141/2025 – cunoscută publicului ca „Legea Bolojan” – introduce un mecanism rigid, cu peste 60 de priorități și subcazuri, dar paradoxal, plin de derogări și excepții.
Un mecanism complicat cu termene scurte
Inspectoratele școlare au termen până pe 8 august să emită deciziile de repartizare pentru cadrele didactice, iar lista posturilor vacante trebuie reactualizată între 8 și 18 august. În același timp, profesorii pot depune cereri de completare a normei sau de soluționare a restrângerii de activitate între 11–14 august, iar probele orale și practice pentru predarea în limbi străine sau în clase speciale vor avea loc între 11–18 august. Toate aceste etape – care în mod normal se întind pe parcursul a șase luni – trebuie finalizate în doar trei săptămâni.
Cine are prioritate? O ierarhie în 30 de pași
Procedura stabilește o listă detaliată a categoriilor de personal care pot fi încadrați, începând cu:
- titularii angajați până la 1 septembrie 2024,
- debutanții cu contracte ferme,
- profesorii pe viabilitate cu medii peste 7 la concurs,
- până la candidații fără definitivat sau cu fracțiune de normă.
În caz de reducere de activitate, în care o catedră dispare parțial sau total, se aplică o listă cu criterii eliminatorii: calificativul obținut, existența unor sancțiuni disciplinare, lipsa specializării corespunzătoare sau apropierea pensionării.
Excepții, derogări și reveniri spectaculoase
Documentul permite revenirea pe postul inițial dacă cel pe care s-a făcut transferul dispare și dacă nu a fost deja ocupat. Se oferă posibilitatea completării normei și în alte școli din județ sau chiar pe discipline din aceeași arie curriculară, în special în mediul rural, fără pierderea salariului.
Totodată, profesorii pot refuza parțial norma didactică, alegând să predea mai puțin și să accepte o diminuare proporțională a salariului și a vechimii.
Norme speciale pentru funcțiile de sprijin
Deși norma standard pentru profesori rămâne 20 de ore pe săptămână, pentru personalul din CJRAE/CMBRAE, consilieri, psihologi, logopezi sau profesori itineranți, norma ajunge la 40 de ore, împărțite egal între activitate directă și pregătire metodico-științifică.
În palatele și cluburile copiilor, un cerc cu normă întreagă trebuie să aibă minimum 100–130 copii, în funcție de tipul activității. Prin derogare, se pot constitui grupe din alte profiluri, cu acordul inspectoratului sau al ARACIP.
Plata cu ora, interzisă pentru conducere
Personalul de conducere din școli, inspectorate sau CCD nu mai are voie să efectueze activități în regim de plată cu ora, decât în situații excepționale, în școli izolate din mediul rural, unde nu există personal calificat.
Concluzie: presiune maximă într-un sistem deja sufocat
Noua procedură este un exercițiu de forță birocratică, care încearcă să reconfigureze întreg sistemul de mobilitate didactică într-un timp record. Pentru directori, inspectori și profesori, urmează un august haotic, cu riscuri reale de erori și blocaje. Reforma vizează eficiența, dar pune presiune pe un sistem deja subfinanțat și suprasolicitat. La finalul cursei, mulți profesori vor afla dacă își păstrează sau nu catedra — într-un joc de priorități, punctaje și excepții.
Sursa: aici (descarcă)
